Asezare (comuna), pe cursul superior al raului Moldovita, 650 m altitudine in inima Obcinelor Feredeu si Mare si la 40 km de orasul Campulung Moldovenesc.
A fost atestata documentar in anul 1443 formandu-se ca o comunitate libera la hotarele padurilor Manastirii Moldovita, prin stabilirea pastorilor ardeleni in transhumanta si a fost populata in a doua jumatate a secolului 16 de hutuli, raspanditi din vetrele lor, Muntii Cernohora si tinutul Pocutiei, dar si a neamurilor germanice, tipterii si svabii in teresati de dogarit, exploatarea si prelucrar ea lemnului. Hutulii au devenit populatia majoritara incepand cu anii 1700, iar cultura si civilizatia lor originala domina si astazi comuna. Hutulii sunt o etnie de sine statatoare in Carpatii Orientali si Nordici, avand ca stramosi dacii liberi si pastorii valahi, dar urmand alt curs al istoriei.
Populatia este de peste 5000 loc. Toponimie romaneasca autohtona: Chicera Mare, Plai, Bradul (satul Argel), romaneasca de origine slava: Dubul; hutula: Rosisnei, Seredna, Zivei Gruni, Zigreva, Rasca, Stuba, Cozarca, Polonenca, Pohar, Rososa. Argel e denominatie geto-tracica.
Relief variat, comuna Moldovita este cea mai vasta asezare din judet, cu altitudini inalte pe versantii Feredeului: Pascanu, 1479 m, Tomnaticul Mic, 1351 m, Turculova,1257 m, Chicera Mica, 1294 m, dar de pana la 1200 de metri in Obcina Mare.
In anul 2003 a fost infiintat „Muzeul Satului” pentru conservarea si promovarea culturii si civilizatiei hutule, in 2004 a fost editat si tiparit „Ghidul turistic schita monografica Moldovita” si in anul 2006 au fost construite un adapost de etapa pentru practicarea turismului ecvestru si 2 sectii pentru valorificarea fructelor padurii, care produc dulceturi si siropuri naturale din fragi, afine, zmeura, mure, merisoare, si muraturi din ciuperci (galbiori, rascovi, hribi, ghebe, etc.). Toate aceste 3 proiecte au fost finantate de Fundatia Carpatica FDEC Romania, implementate de Fundatia BALTAGUL si coordonate de Gica ILIESI, presedintele Fundatiei.
Principalele atractii:
Cadrul natural nepoluat, posibilitatile de sejur (3-7 zile) pentru drumetie (hiking, trekking),
Turism ecvestru (adapost pentru 10 cai in satul Rasca km 3, la Pensiunea Leonora**)
Ciclism montan, alaturi de plimbare cu trenul ( mocanita ) Hutulca si vizitarea Muzeului Satului.
Traditiile si obiceiurile de Pasti, Craciun, Anul Nou si cu ocazia altor sarbatori, nuntile, vizitarea atelierelor mestesugaresti (incondeierea oualor, sculptura in lemn, pictura pe sticla, cusaturile si tesutul, etc.),
Portul popular si folclorul hutul nealterate de-a lungul anilor, constituie alte elemente de baza in oferta turistica a Moldovitei.
In fiecare duminica pe distanta de un kilometru se desfasoara un targ bazar unde pot fi achizitionate de la tot felul de produse industriale si agro-alimentare pana la produsele mestesugaresti autohtone, artistice sau de uz gospodaresc.
Plimbarile cu caruta trasa de cai, participarea la activitati gospodaresti (cum ar fi: mulsul vacilor si al oilor, stransul fanului, etc.), dejun picnic la stani, seri folclorice cu foc de tabara, etc. sunt activitati si atractii turistice de care pot beneficia oaspetii structurilor de primire turistica.
O noua atractie ar putea constitui Colectia de oua incondeiate Lucia Condrea. Valorificarea eficienta a unor programe si produse ecoturistice in combinatie cu turismul cultural care se preteaza atat de bine la zona Moldovitei si a Obcinelor Bucovinei, permite ca Moldovita sa devina o destinatie ecoturistica
A fost atestata documentar in anul 1443 formandu-se ca o comunitate libera la hotarele padurilor Manastirii Moldovita, prin stabilirea pastorilor ardeleni in transhumanta si a fost populata in a doua jumatate a secolului 16 de hutuli, raspanditi din vetrele lor, Muntii Cernohora si tinutul Pocutiei, dar si a neamurilor germanice, tipterii si svabii in teresati de dogarit, exploatarea si prelucrar ea lemnului. Hutulii au devenit populatia majoritara incepand cu anii 1700, iar cultura si civilizatia lor originala domina si astazi comuna. Hutulii sunt o etnie de sine statatoare in Carpatii Orientali si Nordici, avand ca stramosi dacii liberi si pastorii valahi, dar urmand alt curs al istoriei.
Populatia este de peste 5000 loc. Toponimie romaneasca autohtona: Chicera Mare, Plai, Bradul (satul Argel), romaneasca de origine slava: Dubul; hutula: Rosisnei, Seredna, Zivei Gruni, Zigreva, Rasca, Stuba, Cozarca, Polonenca, Pohar, Rososa. Argel e denominatie geto-tracica.
Relief variat, comuna Moldovita este cea mai vasta asezare din judet, cu altitudini inalte pe versantii Feredeului: Pascanu, 1479 m, Tomnaticul Mic, 1351 m, Turculova,1257 m, Chicera Mica, 1294 m, dar de pana la 1200 de metri in Obcina Mare.
In anul 2003 a fost infiintat „Muzeul Satului” pentru conservarea si promovarea culturii si civilizatiei hutule, in 2004 a fost editat si tiparit „Ghidul turistic schita monografica Moldovita” si in anul 2006 au fost construite un adapost de etapa pentru practicarea turismului ecvestru si 2 sectii pentru valorificarea fructelor padurii, care produc dulceturi si siropuri naturale din fragi, afine, zmeura, mure, merisoare, si muraturi din ciuperci (galbiori, rascovi, hribi, ghebe, etc.). Toate aceste 3 proiecte au fost finantate de Fundatia Carpatica FDEC Romania, implementate de Fundatia BALTAGUL si coordonate de Gica ILIESI, presedintele Fundatiei.
Principalele atractii:
Cadrul natural nepoluat, posibilitatile de sejur (3-7 zile) pentru drumetie (hiking, trekking),
Turism ecvestru (adapost pentru 10 cai in satul Rasca km 3, la Pensiunea Leonora**)
Ciclism montan, alaturi de plimbare cu trenul ( mocanita ) Hutulca si vizitarea Muzeului Satului.
Traditiile si obiceiurile de Pasti, Craciun, Anul Nou si cu ocazia altor sarbatori, nuntile, vizitarea atelierelor mestesugaresti (incondeierea oualor, sculptura in lemn, pictura pe sticla, cusaturile si tesutul, etc.),
Portul popular si folclorul hutul nealterate de-a lungul anilor, constituie alte elemente de baza in oferta turistica a Moldovitei.
In fiecare duminica pe distanta de un kilometru se desfasoara un targ bazar unde pot fi achizitionate de la tot felul de produse industriale si agro-alimentare pana la produsele mestesugaresti autohtone, artistice sau de uz gospodaresc.
Plimbarile cu caruta trasa de cai, participarea la activitati gospodaresti (cum ar fi: mulsul vacilor si al oilor, stransul fanului, etc.), dejun picnic la stani, seri folclorice cu foc de tabara, etc. sunt activitati si atractii turistice de care pot beneficia oaspetii structurilor de primire turistica.
O noua atractie ar putea constitui Colectia de oua incondeiate Lucia Condrea. Valorificarea eficienta a unor programe si produse ecoturistice in combinatie cu turismul cultural care se preteaza atat de bine la zona Moldovitei si a Obcinelor Bucovinei, permite ca Moldovita sa devina o destinatie ecoturistica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu